Parohia Călugăru din Tărtășești

 

ISTORIC
    "Biserica cu hramul Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dumitru din Parohia Călugăru, comuna Tărtăşeşti, judeţul Dâmboviţa, monument istoric, zidită în 1763 de Mihail Egumenul Arhimandritul, ucenicul Mitropolitului Ştefan şi de nepotul său, Mihail Ieromonahul, bichiul Sfintei Mitropolii, este o construcţie tipică a secolului XVIII, are plan treflat, pridvor deschis şi o pictură interioară care este frescă originală.
    Biserica Parohiei Călugăru a fost schit călugăresc, aşezată pe malul fostului râu Ilfov, la nord de satul Călugăru, la 700 metri de DN 7, Bucureşti-Piteşti. În trecut pământul pe care este situat satul aparţinea acestui schit de călugări, de aici provenind şi toponimicul.  Bauer, călător străin prin Muntenia, evocă la rândul său numele schitului din Tărtăşeşti, amintind de asemenea de existenţa unei capele lângă acest schit. Acest sfânt lăcaş a depins de Episcopia Buzăului, mai precis de Episcopul Cosma al Buzăului. Schitul a fost desfiinţat în 1864, când s-a produs secularizarea averilor mănăstireşti. Atunci, călugării din Tărtăşeşti s-au refugiat la Mănăstirea Cernica.
    Biserica are o pictură frescă originală şi o catapeteasmă construită din zid cu o singură intrare spre nord şi cu uşi împărăteşti. De asemenea un fapt special legat de acest sfânt lăcaş este acela ca are în interior, în pronaos, după intrare la stânga o fântână făcută de călugării care locuiau la schit în timpul invaziei turcilor.
    În preajma Primului Război Mondial, preotul Ion D. Petrescu, originar din Răcari, a efectuat o vizită la Tărtăşeşti consemnând observaţiile sale într-un articol document. Ceea ce îl impresionează în mod plăcut pe atentul vizitator este pisania bisericii, aflată deasupra uşii de intrare, pe o piatră dreptunghiulară, având un frumos chenar de frunze:
„Doamne cela ce proslăveşti pre cei ce iubesc podoaba casei Tale şi locul locuinţei Măririi Tale, primeşte sfântul locaş acesta, care întru slava Ta şi întru prăznuirea Sfântului Mucenic Gheorghe, făcătorul de minuni şi a Sfântului  Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, l-au zidit din temelie cu toată podoaba bisericească de cucernicii robii Tăi, Mihail igumen „Arhimandritului”, ucenicul, Mitropolitului Ştefan şi de nepotul  său, Mihail Ieromonah, dichiu Mitropoliei pentru a lor si-a neamului lor veşnică pomenire şi ispravnic au şi ajutat Ştefan erei nepot lor. August 15, 7271 (1763)”
    După călugări au urmat aici mai mulţi preoţi: Pr. Ion Păunescu, (nu se ştiu anii), Pr. Nae Păunescu care slujeşte până în anul 1916, în timpul Primului Război Mondial, când moare de ciumă. După ce mai mulţi preoţi trec pragul acestei  Sfinte Biserici, în 1925 este numit preot Gogu Petrache, dar acesta moare foarte tânăr, în 1972. Tot în acea perioadă este numit Nicolae Lungu, fiu al satului care deserveşte biserica până în 1929 când se stabilesc slujbele la filiala Bujoreanca.  În anul  1930 este numit preot ajutător la această Biserică tânărul Alexandru I Ghiţă, tot fiu al satului, care deserveşte până în luna Ianuarie a anului 1933, când moare în urma unei boli incurabile. În vara anului 1933 este numit preot ajutător Popescu Cristache, el rămâne ajutător până în anul 1937, când ridică Biserica la rangul de Parohie, fiind apoi Pr. Paroh până în anul 1974. Biserica fiind veche, i se fac multe reparaţii. În anul 1936 este construită şi clopotniţa, în 1963 se schimba tot acoperişul cu tablă nouă iar apoi se împrejmuieşte cu sârmă ghimpată aşezată pe stâlpi de beton.
    La 1 noiembrie 1974 a fost numit preot paroh tânărul Virgil Cîrstoiu. În anul 1976 biserica a fost electrificată iar în anul 1978 a început lucrarea de scoatere a igrasiei datorită ridicării terenului în timp, din jurul bisericii.

Începând cu 1 mai 1983 activează ca preot paroh, Alexandru Sandu. În 1986 bisericii i se reface instalaţia electrică, acoperişul bisericii precum şi al clopotniţei sunt vopsite cu grung şi bronz alb, aceste lucrări fiind efectuate din fonduri proprii. În preajma anilor 2001-2002 s-au efectuat reparaţii exterioare capitale în valoare de 68 de milioane lei vechi prin contribuţia enoriaşilor. În 2010 cu sprijinul Primăriei Tărtăşeşti s-au amenajat alei cu pavele, iar apoi s-au montat bănci în curtea bisericii. La începutul anului 2013 părintele paroh Alexandru Sandu demarează procesul de consolidare şi restaurare a picturii"

 

 

Free Joomla! template by L.THEME